Author: Irina

Ne pregatim pentru al doilea atelier gastronomic pentru copii, dedicat simtului tactil. Grabiti-va sa va inscrieti picii aici, pentru ca locurile sunt limitate. Aveti timp pana pe 29 august, la ora 12:00.

Atelierul va fi tinut de Dana Burlacu, ambasadoare Jamie Oliver in Romania si este gazduit de CUIB, iar legumele si fructele proaspete vin de la Verde Bun.

Dati de veste si hai la atelierul Slow Food Iasi!

Mici și aurii, dar parfumate și pline de vitamine, caisele sunt vedetele lunii iulie. Le avem la îndemână, dar puțini știu că sunt niște fructe minune.

De ce? Să vedem ce conțin:

• Vitamina C
• Vitamina A
• Vitamina E
• Vitamine din complexul B, din care în special vitamina B17
• Antioxidanți
• Minerale: fier, magneziu, sodiu, potasiu
• Betacaroten
• Celuloză
• Pectină
• Fosfor
• Acid folic
• Tiamină

Acestea sunt o parte din elementele care fac din caise niște minuni de fructe.

Ce beneficii au:

• Reduc riscul de cancer prin prezența în cantități mari a antioxidanților. Vitamina B17 este un element important în prevenția cancerului.
• Mineralele din caise susțin sănătatea țesutului osos.
• Fibrele, vitamina C și potasiul mențin sănătatea sistemului cardiovascular prin lupta cu radicalii liberi, scăderea presiunii arteriale și eliminarea excesului de colesterol.
• Consumul de caise ajută digestia datorită prezenței fibrelor în cantitate însemnată și ajută la eliminarea toxinelor din organism.
• Sub formă de suc, caisele ajută și la scăderea febrei.
• Unele afecțiuni cutanate se pot ameliora cu preparate din caise. În plus, caisele sunt folosite și în multe produse cosmetice pentru efectul asupra sănătății pielii.
• Uleiul esențial de caise are efect anti asmatic.
• Prezența beta-carotenului le fac eficiente în menținerea sănătății vederii.
• Datorită prezenței fierului și a cuprului, caisele sunt utile în tratarea anemiei.
• Tot caisele pot combate astenia și stările depresive.
• Regenerează ficatul și stimulează funcțiile celulelor hepatice.

Sperăm că v-am convins să vă bucurați de caise și de minunile pe care le fac pentru organism. Mai ales că sunt locale, de sezon și se găsesc în piață cu 4 lei/kg.

Poftă bună la caise! Să le savurați slow.

Surse: http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/caisele-beneficii-informatii-nutritionale-si-retete-sanatoase_13213, http://www.farmaciata.ro/nutritie/item/236-caisele-un-remediu-dulce-de-vara, http://healthy.kudika.ro/articol/healthy~medicina-alternativa/22309/caisele-beneficii-sanatate/pagina-3.html   https://ro.stiri.yahoo.com/photos/21-de-motive-s%C4%83-m%C3%A2n%C3%A2nci-fructe-de-sezon-made-in-rom%C3%A2nia-slideshow/caise-photo-1402655390184.html

Poate vi s-a părut amuzantă alegerea melcului ca simbol al mișcării Slow Food. Sigur v-ați gândit că melc = încet, deci de aici și asocierea. Dar și broasca țestoasă se mișcă încet, nu? Așadar de ce nu o broască țestoasă?

Ei bine, melcul nu este doar simbol al mișcării Slow Food, ci al tendinței de încetinire a ritmului vieții în general și a unei noi paradigme, a Descreșterii.

Am aflat despre această nou paradigmă datorită Ancăi Gheorghică, co-fondator al Asociației Mai Bine, care a studiat problema în cadrul tezei de doctorat.

La întrebarea de ce melcul,  Anca ne sugerează răspunsul într-un citat din Ivan Illich: „melcul construiește arhitectura delicată a cochiliei sale adăugând una după alta spirale din ce în ce mai largi, apoi se oprește brusc și începe spirale descrescânde. O singură spirală în plus ar da cochiliei o dimensiune de șaisprezece ori mai mare. În loc de a contribui la bunăstarea animalului, l-ar supraîncărca. Orice augmentare a productivității sale ar servi numai pentru alinarea neajunsurilor generate de această creștere a cochiliei peste limitele fixate de finalitatea sa. Dincolo de punctul limită al lărgirii spiralelor, problemele supracreșterii se multiplică în progresie geometrică, în timp ce capacitatea biologică a melcului nu poate urmări decât, cel mult, o progresie aritmetică”[i].

Așadar ce e cu această Descreștere ? Ca să rezumăm ce explică Anca într-un articol, descreșterea este o mișcare ce se opune tendinței de creștere peste limitele naturale, specifică societății consumeriste și productiviste. Este o mișcare ce se manifestă în ”artă, modă, grădinărit, tehnologie și, progresiv, în mai toate ariile de activitate în care diverși indivizi cu preocupări și background-uri care mai de care mai variate își reclamă una dintre coordonatele cele mai importante ale vieții lor – timpul”[ii].

Slow Food este una din cele mai reprezentative mișcări în cadrul tendinței de descreștere. A doua mișcare semnificativă este Citta Slow (Orașe Lente). Poate nu întâmplător ambele au apărut în Italia și ambele au ca simbol melcul. Se știe că italienii iubesc să se bucure cât mai mult de timpul pe care îl au și, în loc să alerge și ei în vârtejul societății occidentale, au hotărât să arate lumii că ”lentoarea” nu este totdeauna ceva negativ.

Dacă au reușit să convingă de acest lucru aproape 100 000 de oameni din peste 150 de țări (membri Slow Food), înseamnă că avem de câștigat dacă încetinim puțin cursa nebună în care am intrat și luăm lucrurile…Slow. Cu ei sunt de acord și oameni de știință, artiști, scriitori, psihologi, ecologiști, toți adepții Descreșterii.

Așa că luați-o ușor și mâncați Slow !

[i] Citat de  Duverger, T. (2011)  La Décroissance, Une Idée pour Demain, Sang de la Terre, Paris.

[ii] http://www.traieste.maibine.org/incetinind-castigam-2/