slow food iași

World Disco Soup Day a la Slow Food Iasi

Irina

 

 

Pe 29 aprilie ne alăturăm rețelei internaționale Slow Food Youth Network pentru un nou eveniment marca Slow Food: World Disco Soup Day. Este prima ediție a acestui eveniment organizată în aceeași zi la nivel global, mobilizând voluntari din Uganda până în Japonia, Brazilia sau Olanda.

Despre ce este vorba? După cum îi spune și numele, este o zi în care gătim #fărărisipă, și mâncăm supă pe muzică disco, într-o atmosferă veselă și relaxată, în aceeași zi, în țări din întreaga lume.

De ce supă? Datorită aspectului lor ”neatrăgător” și în ciuda faptului că sunt în continuare comestibile chiar dacă nu mai corespund vizual, multe legume și fructe sunt aruncate de supermarketuri, alte magazine sau restaurante. Gătind o supă pentru comunitate din ingrediente de genul acesta, vrem să demonstrăm că gustul nu e neapărat legat de aspect, ci de conținut.

De ce tocmai aceste ingrediente? Pentru că scopul acțiunii este să atragă atenția asupra risipei de alimente ce are loc în fiecare zi la nivel mondial, în timp ce o parte importantă a populației Globului suferă de foame.

Conceptul este împrumutat de la asociația Disco Soup din Franța care luptă împotriva risipei alimentare. Asociația a reușit să formeze o comunitate de voluntari nu doar în Franța, ci și în alte țări de pe cele patru continente, militând împreună pentru o utilizare rațională a alimentelor.

Slow Food (Youth Network) împreună cu cei din comunitatea Disco Soup se unesc astfel într-un eveniment cu impact major: World Disco Soup Day, în speranța că, în timp, tot mai mulți oameni și, în special, agenți economici vor deveni conștienți de importanța folosirii sustenabile a alimentelor.

Revenind la evenimentul organizat de Slow Food Iași, ne vom întâlni la CUIB pe 29 aprilie unde, alături de voluntari (vă puteți și vă invităm să vă înscrieți ca voluntar aici), vom pregăti supa, începând cu ora 16. De la ora 18:00 la ora 20:00 vă invităm să o savurăm împreună, pe ritm de muzică disco, contra unei donații simbolice de 10 lei. Fondurile adunate, după ce vor acoperi cheltuielile de organizare, vor fi folosite de Slow Food Iași pentru evenimente viitoare, iar supa rămasă merge către Fundația Un Coup de Main d’Emmaus – care o va împărți oamenilor fără adăpost din zona Iașului.

Așadar nu uitați: Sâmbătă, 29 aprilie, de la ora 16:00 vă invităm la voluntariat la gătit, iar de la 18:00 vă așteptăm pe toți la CUIB , să împărțim o supă #fărărisipă.

De ritmurile disco se va ocupa Cel Visător, iar de atmosferă și zâmbete – noi toți împreună.

Vă așteptăm să arătăm împreună că putem reduce risipa alimentară în mod inteligent și distractiv!

Mai multe informații

Știți că anual o treime din alimentele obținute pentru consum sunt aruncate? Asta înseamnă 1,3 miliarde de tone în fiecare an. Noi, consumatorii, suntem direct responsabili pentru aceast rezultat. Aceasta în condițiile în care FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nations) avertizează că momentan producem cât să acoperim necesarul de hrană doar până în 2050. Pare un moment îndepărtat, dar este mult mai aproape decât ne dorim să credem.

 

Terra Madre Day 2015 cu bucate românești interbelice

Irina

cover Terra Madre 2015

 

 

Ca în fiecare an, pe 10 decembrie comunitatea internațională Slow Food sărbătorește Terra Madre Day, ziua dedicată hranei locale.

Și Slow Food Iași sărbătorește cu un bufet all you can eat cu bucate după rețete originale din România  anului 1935, ovo-lacto-vegetariene și vegane. Ingrediente locale, de sezon, pregătite după principiile Slow Food și inspirate de cartea ”Dictatura Gastronomică – 1501 feluri de mâncare” de Constantin Balcabașa.

Ouă drăcești, cartofi Ionică, crochete de țelină, varză roșie cu mere, spanac cu smântână și stafide, piure de ciuperci, găluște de brânză, timbală de conopidă, tăiței cu mac, salată de țelină cu muștar, corăbioare, tartă de iarnă, șarlotă muscălească, guguluf opărit cu rom – o călătorie în România interbelică și bunătăți locale pe săturate.

Mai multe detalii și înscriere aici.

 

Melcul Verde a trecut linia de sosire

Irina

A venit vara și Melcul Verde intră și el în vacanță după ce a trecut linia de sosire cu o recoltă care i-a bucurat pe copii.

Elevi din clase primare, de gimnaziu și de liceu de la Liceul Teoretic ”Miron Costin” au cules azi verdețurile plantate și îngrijite de ei și au gustat tartine à la Slow Food.

 

Chiar dacă ploaia ne-a alungat în sala de sport, a fost veselie mare, mai ales la primirea certificatelor de membru Slow Food.

Încă o dată mulțumim Cercului de Donatori Iasi pentru că au făcut posibil Melcul Verde,  profesorilor de la Liceul Teoretic ”Miron Costin” pentru implicare și Verde Bun pentru semințele curate, tradiționale, sfaturi și mâna de ajutor în sădirea și creșterea plantelor.

 

Lăsăm imaginile să povestească:

 

Gustări Lente pentru lansarea Grădinii Sociale Sadoveanu

Irina

 

Cover Photo Gusta Slow lansare gradina sociala

 

Vineri, 15 mai, prietenii noștri de la Mai Bine inaugurează Grădina Socială Sadoveanu, un spațiu pentru comunitate, plin de energie pozitivă și cu drag pentru natură.

Slow Food Iași nu poate să nu fie prezent, așa că îi vom îmbia pe invitați cu gustări lente de sezon, cu ingrediente locale, vegane și vegetariene, în buna noastră tradiție.

Așa că vineri, de la ora 18:00, așteptăm pofticioșii și pe orice amator de gustări à la Slow Food în aer liber, relaxat, între prieteni.

In What Sense – vizita la Prisaca Bârnova

Irina

Duminică am avut noroc de soare, cald și cer senin, așa că pentru atelierul In What Sense am putut merge în prima vizită la un producător local – Prisaca Bârnova.

Copiii au aflat cum arată fagurii, cum se face mierea, ce înseamnă lăptișorul de matcă, polenul sau căpăceala.  Au văzut albinele chiar în stupi și s-au îndulcit cu faguri și miere din cele mai diferite feluri.

Datorită Cercului de Donatori Iași am putut aduce copiii și părinții până în Bârnova, la Prisacă, acasă la albine.

 

 

 

In What Sense – Simțul Tactil

Irina

Sâmbătă, pe 14 martie, la CUIB, a avut loc al doilea atelier din seria In What Sense, dedicat simțului Tactil. Copiii au fost foarte entuziasmați să descopere legumele cu ajutorul pipăitului. ”Cutia cu surprize”, în care plantele și legumele așteptau cuminți să fie ghicite, a avut cel mai mare succes.

La final creativitatea a fost maximă în construirea ”frigăruilor” de legume – un adevărat concurs de culori și texturi.

Mulțumim din nou Danei Burlacu pentru atelierul plin de energie, Cercului de Donatori Iași pentru sprijin,  Verde Bun pentru legumele proaspete, CUIB pentru găzduire și lui Tib Roibu pentru fotografiile frumoase.

Cel mai bine, însă, vorbesc imaginile:

In What Sense 2015 – Gustul

Irina

La primul atelier In What Sense – Gustul, copiii au fost entuziasmați de sfecla roșie (care colorează buzele), de morcovi și ridichi, de gustul ciudat al țelinei și de ceapa pișcăcioasă.

Cel mai mult s-au bucurat să își creeze singuri tartine colorate, cu fețe zâmbitoare, din pastă de brânză și pesto vegetal. Din ingrediente locale și de sezon, desigur.

Înainte să vă lăsăm cu pozele, neapărat trebuie să îi amintim pe cei care ne-au dat mai multe mâini de ajutor: Dana Burlacu și Roxana Ichim – ambasadoare Food Revolution Community, CUIB – pentru găzduire, Verde Bun pentru legumele proaspete (și locale și de sezon), lui Tib Roibu pentru fotografii, echipei TVR Iași pentru reportaj și un mare mulțumesc Cercului de Donatori Iași pentru că au făcut posibil In What Sense.

Începe In What Sense

Irina

In What Sense 2015 - Gustul

A început un nou an, începem și noi seria de ateliere gastronomice pentru copii bazate pe simțuri. In What Sense, numele care reunește toate ateliere, este posibil anul acesta datorită fondurilor obținute prin Cercul de Donatori Iași. Povestea o găsiți aici.

Și anul acesta o avem alături pe Dana Burlacu, ambasadoare Jamie Oliver in Romania, iar CUIB ne va găzdui atelierele. Ce este nou: două dintre ateliere se vor ține ”pe teren”, la 2 producători locali, pentru a arăta copiilor cum și unde se obțin produsele gustoase și sănătoase.

Începem In What Sense duminică, pe 15 februarie, cu primul atelier, dedicat Gustului. De la ora 11:00  la CUIB. Participarea este gratuită și înscrierile se fac pe bază de formular până la completarea locurilor disponibile, maxim până vineri, 13 Februarie, ora 16:00.

 

Haideți la atelierul Slow Food Iași, să vă deschideți apetitul pentru hrană bună, curată și echitabilă.

Consumați hrană locală și creați locuri de muncă

Irina
Photo Credit: Irina Theodoru
Photo Credit: Irina Theodoru

În ianuarie 2015 asociația Friends of the Earth Europe au publicat un studiu realizat pentru ei de TNS Opinion despre suportul public pentru producerea locală și sustenabilă a hranei.

Câteva grafice colorate și clare arată  care e pulsul în 8 țări europene: Bulgaria, Republica Cehă, Franța, Germania, Ungaria, Polonia, Spania și Marea Britanie. Deși România nu se numără printre ele, putem să ne raportăm destul de mult la rezultatele ”din vecini”, dacă ne gândim că obiceiurile de consum în Europa Centrală și de Est nu variază foarte mult.

Pe scurt, studiul arată că numai jumătate din intervievați cumpără des sau tot timpul produse alimentare de la producătorii locali (mici fermieri). Cu toate acestea, 89% sunt de acord că achiziționarea de hrană produsă local duce la crearea de locuri de muncă în zonă. Atunci de ce nu se apelează mai des la producătorii locali? Impedimentul principal reiese că ar fi lipsa surselor de informare despre accesul la asemenea produse (73 % dintre respondenți au această părere). Pe locul doi ar fi numărul insuficient de locuri în care se pot cumpăra alimente de la producătorii locali.

Foarte interesant este că aproape toți respondenții (91%) consideră că Guvernul ar trebui să se implice pentru susținerea consumului de hrană produsă local.

Voi ce credeți? Ce vă împiedică să cumpărați de la producătorii locali? Slow Food Iași vrea să aducă mai aproape de voi producătorii locali, așa că ajutați-ne să înțelegem obiceiul vostru de consum și dați-ne idei de soluții.

 

 

Surse: https://www.foeeurope.org/sites/default/files/publications/from-farm-to-folk_1.pdf, http://www.foeeurope.org/

Agricultura ”ca pe vremuri” vs. ”modernă”

Irina
Photo credit: Irina Theodoru
Photo credit: Irina Theodoru

 

În anul în care calitatea solurilor este în centrul atenției Națiunilor Unite, este bine de știut și că modul în care se practică agricultura influențează semnificativ calitatea solului și, implicit, a recoltei (deci a ceea ce ajunge la noi în farfurie).

Conform unor surse din DSP, în județul Iași apa din fântâni are un nivel ridicat de nitriți, substanțe care provin, în principal, din pesticidele și îngrășămintele folosite în agricultură. Acestea ajung în sol și, mai departe, în pânză freatică și, bineînțeles, în recolta de pe suprafețele tratate (și din apropiere). Nu degeaba se tot vorbește despre agricultura organică, ecoagricultură etc. Doar că în ciuda argumentelor pro, este foarte puțin practicată. De ce? Pentru că se consideră că randamentul este foarte scăzut în comparație cu agricultura convențională (cea care folosește îngrășăminte, pesticide și tot felul de alte tratamente chimice). Până acum, se considera că diferența de randament ar fi de 25% în favoarea agriculturii convenționale. Un studiu recent, însă, realizat de Royal Society și publicat pe 10 Decembrie 2014, spune că lucrurile nu stau chiar așa. Conform datelor lor, diferența ar fi de doar 19% per total (în loc de 25 %, ceea ce, în termeni de procent și de volum la care se raportează, este o diferență importantă). Mers mai în detaliu, conform studiului, diferența se poate reduce la 9-8% dacă în agricultura organică se aplică rotația recoltelor și recolta multiplă.

Aceste practici nu sunt ”rocket science” și chiar au fost (și probabil că mai sunt încă) aplicate în agricultura tradițională de către cei care nu au uitat ce au învățat de la bunicii și străbunicii lor, care știau să asculte și să respecte natura.

Studiul în sine este încurajator pentru cei care vor să adopte agricultura organică. Cert este că devine tot mai mult o necesitate, având în vedere impactul asupra solului, apei, atmosferei și al sănătății noastre, în final. Desigur că agricultura ”industrială” este încă departe de a adopta stilul ”organic” și prietenos cu natura, dar vestea bună este că fructele și legumele pe care le consumăm provin, majoritatea, de la micii fermieri. Conform unui studiu al Grain, la nivel global consumăm ceea ce este produs pe 24% din suprafața cultivabilă a Globului și care provine, în special, de la micii agricultori.

Așadar cresc șansele să găsim tot mai mult legume și fructe obținute dintr-o agricultură organică. Este nevoie, însă, de informare și conștientizare. Nu tot ce este comod și la îndemână este și sănătos și sustenabil, iar agricultorii noștri trebuie să înțeleagă acest lucru. Dați vorba mai departe.

 

Surse: http://slowfood.com/international/slow-stories/252814/feeding-the-world-organically/q=26F747, http://rspb.royalsocietypublishing.org/content/282/1799/20141396.figures-only, http://www.grain.org/article/entries/4929-hungry-for-land-small-farmers-feed-the-world-with-less-than-a-quarter-of-all-farmland