Gustări Lente pentru lansarea Grădinii Sociale Sadoveanu

 

Cover Photo Gusta Slow lansare gradina sociala

 

Vineri, 15 mai, prietenii noștri de la Mai Bine inaugurează Grădina Socială Sadoveanu, un spațiu pentru comunitate, plin de energie pozitivă și cu drag pentru natură.

Slow Food Iași nu poate să nu fie prezent, așa că îi vom îmbia pe invitați cu gustări lente de sezon, cu ingrediente locale, vegane și vegetariene, în buna noastră tradiție.

Așa că vineri, de la ora 18:00, așteptăm pofticioșii și pe orice amator de gustări à la Slow Food în aer liber, relaxat, între prieteni.

Food Revolution Day 2015 la Iași

 

 

 

 

 

 

 

afis Food Revolution Day 2015

 

Pe 15 mai se sărbătorește în toată lumea Food Revolution Day, proiect internațional inițiat de Jamie Oliver prin care se atrage atenția asupra nevoii educării modului în care ne hrănim.

În Iași Food Revolution Day se sărbătorește deja de 3 ani. Prietena Slow Food Iași Dana Burlacu, alături de Roxana Ichim, ambasadoare Jamie Oliver, marchează și în 2015 această zi în orașul nostru. Diferit față de anii trecuți, când evenimentul s-a adresat mai mult publicului larg, anul acesta se va pune accent pe educație.

Proiectul ieșean pentru Food Revolution Day 2015 va implica 35 de copii, părinți și voluntari de la Centrul de zi pentru copii Sf. Marina aparținând Fundației Solidaritate și Speranță. Participanții vor găti după instrucțiunile date direct de Jamie Oliver într-o transmisie live. Participanții vor putea testa la final tot ceea ce au învățat într-un concurs pe teme culinare.

Mai mult, anul acesta Jamie Oliver lansează, cu această ocazie, invitația pentru semnarea unei petiții on-line prin care să determine autoritățile responsabile să introducă educația alimentară ca materie opțională în școli.

 

Food Revolution Day a fost organizat prima oară în 2012, pe 19 Mai, de healthy food junkies din peste 62 de țări voluntare, printre care România, Brazilia, Australia, Japonia, Canada, UK, Mexic și Qatar. Sărbătoarea a prilejuit peste 1000 de evenimente locale și dinner parties. Și România a fost pe hartă, cu 7 dintre ele!

 

 

In What Sense – vizita la Prisaca Bârnova

Duminică am avut noroc de soare, cald și cer senin, așa că pentru atelierul In What Sense am putut merge în prima vizită la un producător local – Prisaca Bârnova.

Copiii au aflat cum arată fagurii, cum se face mierea, ce înseamnă lăptișorul de matcă, polenul sau căpăceala.  Au văzut albinele chiar în stupi și s-au îndulcit cu faguri și miere din cele mai diferite feluri.

Datorită Cercului de Donatori Iași am putut aduce copiii și părinții până în Bârnova, la Prisacă, acasă la albine.

 

 

 

In What Sense – Simțul Tactil

Sâmbătă, pe 14 martie, la CUIB, a avut loc al doilea atelier din seria In What Sense, dedicat simțului Tactil. Copiii au fost foarte entuziasmați să descopere legumele cu ajutorul pipăitului. ”Cutia cu surprize”, în care plantele și legumele așteptau cuminți să fie ghicite, a avut cel mai mare succes.

La final creativitatea a fost maximă în construirea ”frigăruilor” de legume – un adevărat concurs de culori și texturi.

Mulțumim din nou Danei Burlacu pentru atelierul plin de energie, Cercului de Donatori Iași pentru sprijin,  Verde Bun pentru legumele proaspete, CUIB pentru găzduire și lui Tib Roibu pentru fotografiile frumoase.

Cel mai bine, însă, vorbesc imaginile:

In What Sense 2015 – Gustul

La primul atelier In What Sense – Gustul, copiii au fost entuziasmați de sfecla roșie (care colorează buzele), de morcovi și ridichi, de gustul ciudat al țelinei și de ceapa pișcăcioasă.

Cel mai mult s-au bucurat să își creeze singuri tartine colorate, cu fețe zâmbitoare, din pastă de brânză și pesto vegetal. Din ingrediente locale și de sezon, desigur.

Înainte să vă lăsăm cu pozele, neapărat trebuie să îi amintim pe cei care ne-au dat mai multe mâini de ajutor: Dana Burlacu și Roxana Ichim – ambasadoare Food Revolution Community, CUIB – pentru găzduire, Verde Bun pentru legumele proaspete (și locale și de sezon), lui Tib Roibu pentru fotografii, echipei TVR Iași pentru reportaj și un mare mulțumesc Cercului de Donatori Iași pentru că au făcut posibil In What Sense.

Consumați hrană locală și creați locuri de muncă

Photo Credit: Irina Theodoru
Photo Credit: Irina Theodoru

În ianuarie 2015 asociația Friends of the Earth Europe au publicat un studiu realizat pentru ei de TNS Opinion despre suportul public pentru producerea locală și sustenabilă a hranei.

Câteva grafice colorate și clare arată  care e pulsul în 8 țări europene: Bulgaria, Republica Cehă, Franța, Germania, Ungaria, Polonia, Spania și Marea Britanie. Deși România nu se numără printre ele, putem să ne raportăm destul de mult la rezultatele ”din vecini”, dacă ne gândim că obiceiurile de consum în Europa Centrală și de Est nu variază foarte mult.

Pe scurt, studiul arată că numai jumătate din intervievați cumpără des sau tot timpul produse alimentare de la producătorii locali (mici fermieri). Cu toate acestea, 89% sunt de acord că achiziționarea de hrană produsă local duce la crearea de locuri de muncă în zonă. Atunci de ce nu se apelează mai des la producătorii locali? Impedimentul principal reiese că ar fi lipsa surselor de informare despre accesul la asemenea produse (73 % dintre respondenți au această părere). Pe locul doi ar fi numărul insuficient de locuri în care se pot cumpăra alimente de la producătorii locali.

Foarte interesant este că aproape toți respondenții (91%) consideră că Guvernul ar trebui să se implice pentru susținerea consumului de hrană produsă local.

Voi ce credeți? Ce vă împiedică să cumpărați de la producătorii locali? Slow Food Iași vrea să aducă mai aproape de voi producătorii locali, așa că ajutați-ne să înțelegem obiceiul vostru de consum și dați-ne idei de soluții.

 

 

Surse: https://www.foeeurope.org/sites/default/files/publications/from-farm-to-folk_1.pdf, http://www.foeeurope.org/

Agricultura ”ca pe vremuri” vs. ”modernă”

Photo credit: Irina Theodoru
Photo credit: Irina Theodoru

 

În anul în care calitatea solurilor este în centrul atenției Națiunilor Unite, este bine de știut și că modul în care se practică agricultura influențează semnificativ calitatea solului și, implicit, a recoltei (deci a ceea ce ajunge la noi în farfurie).

Conform unor surse din DSP, în județul Iași apa din fântâni are un nivel ridicat de nitriți, substanțe care provin, în principal, din pesticidele și îngrășămintele folosite în agricultură. Acestea ajung în sol și, mai departe, în pânză freatică și, bineînțeles, în recolta de pe suprafețele tratate (și din apropiere). Nu degeaba se tot vorbește despre agricultura organică, ecoagricultură etc. Doar că în ciuda argumentelor pro, este foarte puțin practicată. De ce? Pentru că se consideră că randamentul este foarte scăzut în comparație cu agricultura convențională (cea care folosește îngrășăminte, pesticide și tot felul de alte tratamente chimice). Până acum, se considera că diferența de randament ar fi de 25% în favoarea agriculturii convenționale. Un studiu recent, însă, realizat de Royal Society și publicat pe 10 Decembrie 2014, spune că lucrurile nu stau chiar așa. Conform datelor lor, diferența ar fi de doar 19% per total (în loc de 25 %, ceea ce, în termeni de procent și de volum la care se raportează, este o diferență importantă). Mers mai în detaliu, conform studiului, diferența se poate reduce la 9-8% dacă în agricultura organică se aplică rotația recoltelor și recolta multiplă.

Aceste practici nu sunt ”rocket science” și chiar au fost (și probabil că mai sunt încă) aplicate în agricultura tradițională de către cei care nu au uitat ce au învățat de la bunicii și străbunicii lor, care știau să asculte și să respecte natura.

Studiul în sine este încurajator pentru cei care vor să adopte agricultura organică. Cert este că devine tot mai mult o necesitate, având în vedere impactul asupra solului, apei, atmosferei și al sănătății noastre, în final. Desigur că agricultura ”industrială” este încă departe de a adopta stilul ”organic” și prietenos cu natura, dar vestea bună este că fructele și legumele pe care le consumăm provin, majoritatea, de la micii fermieri. Conform unui studiu al Grain, la nivel global consumăm ceea ce este produs pe 24% din suprafața cultivabilă a Globului și care provine, în special, de la micii agricultori.

Așadar cresc șansele să găsim tot mai mult legume și fructe obținute dintr-o agricultură organică. Este nevoie, însă, de informare și conștientizare. Nu tot ce este comod și la îndemână este și sănătos și sustenabil, iar agricultorii noștri trebuie să înțeleagă acest lucru. Dați vorba mai departe.

 

Surse: http://slowfood.com/international/slow-stories/252814/feeding-the-world-organically/q=26F747, http://rspb.royalsocietypublishing.org/content/282/1799/20141396.figures-only, http://www.grain.org/article/entries/4929-hungry-for-land-small-farmers-feed-the-world-with-less-than-a-quarter-of-all-farmland

2015 – Anul Solului

photo credit: Irina Theodoru
photo credit: Irina Theodoru

Anul 2015 a fost declarat Anul Solului de către Națiunile Unite (UN).

Poate părea surprinzător, dar dacă parcurgem chiar și o parte dintre argumente, devine absolut logic . Solul este o componentă esențială a ecosistemului; de el depinde hrana majorității vietăților, filtrează și depozitează apa. Cu alte cuvinte, este vital pentru existența organismelor vii. Dacă mai adăugăm și faptul că rata de reînnoire a solului este aproape nulă (situație similară cu a petrolului), déjà începe să se contureze o problemă.

De ce a intrat tocmai în atenția Națiunilor Unite ? Pentru că la cum este practicată momentan agricultura, riscăm să distrugem iremediabil această componentă esențială a existenței noastre, hrana sănătoasă și naturală având mari șanse să devină legendă (nu în sensul bun). Soluția? O agricultură non agresivă pentru sol, cu mai puține îngrășăminte chimice, pesticide și alte substanțe dăunătoare și folosind energie regenerabilă.

Statisticile arată că până în prezent, de la începutul agriculturii de masă, un sfert din suprafața Globului a fost folosit pentru agricultură. Din aceasta, două treimi sunt folosite pentru monoculturi și culturi anuale. Aparent nu este nimic rău în această practică. Însă trebuie știut că pe termen lung are ca rezultat sărăcirea solului și deteriorarea lui iremediabilă.

De aceea eco-agricultura începe să fie promovată și susținută tot mai intens. Culturile perene sau intercalate, de exemplu,  sunt bune practici care pot fi adoptate cu ușurință.

Așadar, nu strică mai multă atenție pentru practicile ”tradiționale” ale străbunicilor; asta dacă vrem să ne mai bucurăm și în viitor de legume și fructe sănătoase, din natură și nu obținute în laborator.

 

Sursă: http://foodtank.com/news/2015/01/twenty-fifteen-declared-the-international-year-of-soils

Slow Food Iași la Digi 24

Recrutat in Iasi Ateliere de educatie gastronomica

La sfârșitul lui Decembrie Irina a fost invitată la emisiunea ”Recrutat în Iași” de la Digi24 să povestească despre atelierele gastronomice In What Sense. Se pare că proiectul a trezit interesul comunității, nu doar pe al donatorilor de la Cercul de Donatori Iași, ceea ce ne bucură foarte mult.

Dacă sunteți curioși, găsiți înregistrarea emisiunii aici. Durează doar aproximativ 30 de minute.

Vizionare plăcută!